In perioada interbelica comunitatea evreiasca din Cluj a inflorit , existand mai multe gradinite, scoli si gimnazii unde elevii evrei invatau ebraica/idis si puneau accent pe cultura evreiasca si pe sionism .
Insa antisemitismul si-a aratat coltii , si , pentru prima data, pe 13 decembrie 1927 studentii antisemiti din Cluj vandalizeaza sinagogile din oras. In 1938, prin legile antisemite , evreii clujeni isi pierd cetatenia romana , neputand demonstra ca dupa Primul Razboi Mondial nu au fugit din Austro-Ungaria sau ca au cel putin 2 bunici romani.
La 30 august 1940, Cluj se întoarce la suveranitatea Ungariei. Evreii din oras au vazut aceasta ca un prilej de bucurie , mai ales ca majoritatea vorbeau maghiara si se asociau cu etnia maghiara . Insa legislatia evreiasca a intrat imediat in vigoare, astfel ca in vara lui 1941 autoritățile ungare au deportat câteva sute de familii evreiești care nu au putut dovedi că au cetățenia maghiară in Ucraina la Kamenets-Podolsk, iar intre 27 si 28 august 1941 au fost ucisi ca urmare a intrarii armatei germane in Kamenets-Podolsk. În 1942, sute de evrei din Cluj au fost recrutați pentru ajutor in armata ungara . Cei mai mulți dintre ei au fost dusi in lagarele din Ucraina si au murit acolo .
Intrucat armata rusa era pe la fosta granita a Romaniei cu URSS, si de frica unei tradari din partea Ungariei , la 19 martie 1944 , Hitler ordona armatei germane sa invadeze Ungaria . La 27 martie 1944 , trupele germane intra in Cluj si aresteaza in aceeasi noapte liderii comunitatii evreiesti din oras. La începutul lunii aprilie Gestapo - ul stabileste un consiliu evreiesc, pentru a menține contactul cu germanii, și pentru a asigura o tranziție lină și fără probleme în ghetou si la injosirea acestei etnii prin orice mijloace . Conform recensământului efectuat în a doua săptămână a lunii aprilie 1944 de catre comunitatea evreiasca intreaga din Cluj , in oras mai ramasesera 10.500-11.000 de evrei .Aparatul administrativ maghiar a rămas în vigoare după ocupația germană, evreii fiind concentrați în ghetouri și deportați pe baza regulamentelor și ordinelor autorităților centrale și locale din Ungaria.
Ghetoul a fost înființat în fabrica de cărămidă din Iris, la periferia orașului. Transferul evreilor în ghetou a început la 3 mai 1944 și a continuat timp de o săptămână. Pe lângă evreii orașului, 2300 de evrei din regiunea Kolozvor au fost, de asemenea, concentrați în ghetou. Pe 16 mai 1944, mai mult de 14 000 de evrei locuiau în ghetou si pe langa asta , cand evreii din Gherla au fost adusi in ghetoul din Cluj , numărul locuitorilor a ajuns la 16.000.
Suprapopularea în ghetou a fost foarte mare și a existat o lipsă de servicii sanitare și alimentare.
În cea de-a treia săptămână de existenta a ghetoului , izbucneste o epidemie de ciuma si tifos . Jandarmii unguri au contribuit in ghetou la torturarea evreilor pentru a afla unde isi ascunsesera obiectele de valoare. Episcopul catolic Aron Marton a apărat evreii din ghetou și a lucrat pentru a preveni deportarea lor. El a scris în numele lor primului ministru maghiar și ministrul de interne. Dar eforturile sale erau fără rost și el a fost forțat să demisioneze.
Locuitorii ghetoului Cluj au fost deportați la Auschwitz în șase transporturi între 25 mai și 9 iunie 1944 . Pe 10 iunie 1944 , ultimii 380 de evrei ramasi in ghetou sunt pusi in vagoanele de animale , la fel ca cei dinaintea lor si transferati la Budapesta , iar de acolo la granita dintre Ungaria si Germania -Guvernamantul General .
Mai jos : Femeie evreica din Cluj in martie 1944 purtand semnul de identificare al evreilor- Steaua lui David ,alaturi de fiica sa , undeva in actualul cartier Marasti .
